Istoria Localității

           Satul Costești a fost menționat documentar în anul 1573,  se spune că Ioan Vodă cel Cumplit întărește Preotului Toader din Lăpușna o jumătate din satul Costești , partea de sus cu heleșteul și moara Botna cumpărată de la Tudosia, fata Anușcăi, nepoata lui Drăgan Armaș, cu 800 zloți tătărești.

Dacă în 1813 în sat erau numai 62 gospodari, apoi în a II-a jumătate a secolului XIX numărul lor a crescut considerabil şi a ajuns la 300 1 - копияgospodării, iar în 1870 avem în sat 391 gospodării .Creşterea era datorată şuvoiului de oameni ce veneau din Rusia. După războaiele ruso-turce, şi războiul din Crimeea (1853-1856) mulţi soldaţi ruşi au rămas să trăiască în Basarabia. În sat exista o biserică din lemn cu acoperiş din stuf, construită încă din 1783, biserica sfîntului Nicolae . În anul 1815 în locul bisericii vechi locuitorii cer voie să zidească o biserică nouă din piatră, care este gata abia în 1830 . Actuala biserică a fost construită de către săteni la porunca preotului Dumitru Sava Baltaga, arhitector fiind domnul Cupcea. Construcţia a durat un an (1908-1909), iar clopotul a fost adus de către Simion Iovu Mereacre în anul 1914 de la Sank Peterburg şi cîntărea 4800 kg.

 

            Cu timpul satul Costeşti şi-a lărgit hotarele şi au apărut noi denumiri de mahale. Din cele relatate mai sus Costache Răzeşul a fost acela care şi-a durat prima casă în sat, el şi-a ridicat-o într-o poiană din pădure, lîngă un izvor numit "Ochiul". De aceea cea mai veche mahala din sat se socoate Poiana. Vecină cu Poiana e mahalaua numită "Huţuleuca", se numeşte aşa, fiindcă aici încă din vremuri de demult, s-au aşezat cu traiul cîteva familii de "huţuli". În apropiere de Poiana, peste pîrăul "Rîpa Satului", se întinde în prezent pe un deal o mahala mare, numită "Mahala Popii". Se numeşte aşa, fiindcă în această mahala s-a aşezat cu traiul primul popă din sat, iar urmaşii lui au trăit şi trăiesc şi azi tot aici. O altă regiune se numea "Piscul Maricăi", fiindcă pe acest pisc, care e cel mai înalt, se aşezase cu traiul o văduvă frumoasă, fără copii, pe care adeseori o vizitau seara bărbaţi, o chema Marica. O altă mahala a satului se numeşte "Movila", denumirea i se trage din timpul războaielor ruso-turce. Cică în unul din aceste războaie un paşă turc, avînd nevoie să vegheze de la distanţă unde se află armatele ruse, la ce depărtare, a ordonat să fie mînaţi toţi locuitorii satului: bărbaţi,femei,copii pentru a înălţa în grabă o ridicătură de pămînt – un punct de observaţie. Bărbaţii cărau pămîntul de pe şes spre vîrf cu sacii, cu coşurile, femeile cu pestelcile şi astfel au înălţat un deal înalt numit "Movila turcilor" în prezent numit "Movila" . Nu există date istorice despre celelalte mahale dar denumirile lor sînt următoarele : Gîrla, Furnicarul, Deal la mori, Durduc. Pentru prima dată "Gîrlea" sau "Gîrla" este amintită într-un document ce se referă la anul 1724, 22 noiembrie .Un alt document, ce se referă la anul 1731, 25 mai, informează că vornicul Mihaci din satul Gîrlea e martor la o hotărnicie a moşiei de acolo. Întemeietori ai satului Gîrlea se socot Costachi şi Haşul Cegolea. Denumirea Gîrlei se trage de la Gîrlă, ceea ce înseamnă baltă.

 

            Printre personalitățile marcante ale Republicii Moldova care își trag rădăcinile din această localitate se numără Victor Stepaniuc,a fost deputat în Parlament(1996- 2010) și viceprim-ministru (2008- 2009).  Din Costești este și Ion Sula – actualul Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova( a fost instituit în 18 februarie 2015), anterior director general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (2014-2015) , iar între 2013-2014 viceministru al Misterului Agriculturii și Industriei Alimentare. La fel în istoria localității sunt menționate și alte personalități marcante  Mereacre Nicolae- satiric, Todirașcu Filip-violonist,  Țurcanu Pavel-cobzar.  În această localitate sunt menționate  mai multe persoane care sunt implicate în diferite sfere: afaceri, televiziune, muzică etc.

 

Referinţe: Carp Parascovia "Istoria satului Costeşti" ed. Chişinău "Ştiinţa" an.1991 şi  http//ro.wikipedia.org

1229 Vizualizări