Clasamentul celor mai deschise autorități publice locale, realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” împreună cu INEKO Slovacia a fost prezentat în data de 8 noiembrie, în cadrul unei conferințe publice.
Astfel satul Costești s-a ridicat cu 8 poziții față de clasamentul realizat în anul 2017 privind nivelul de transparentizare a administrației publice din localitate, depășind primării precum Chișinău, Ungheni, Orhei, Soroca, etc. Primăria Costești a obținut punctaj mare la Bugetare, Investițiile, întreprinderile municipale și participarea în societățile comerciale și Acces la informație, fiind una din cele doar 3 primării din Moldova care publică contractele de achiziții publice, alături de primăria Bălți și Varnița. O analiză mai aprofundată și recomandările pentru www.costesti.md realizată de IDIS-Viitorul o puteți vizualiza Topul celor mai transparente primării.
„Timp de trei ani avem o cooperare frumoasă cu partenerii din Slovacia și în această perioadă am învățat foarte multe. Am învățat metodologia de identificare a celor mai transparente autorități locale și am aflat care sunt instrumentele de măsurare a sustenabilității financiare. Astfel am făcut un pas înainte pentru consolidarea autorităților publice locale din Moldova. De asemenea, cu toate că media de transparență pe țară este mai jos de 40%, există autorități care încep să dicteze tonul în această direcție și tendințele sunt îmbucurătoare la capitolul transparenței”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, Maroš Kramár, Diplomat pentru Dezvoltare și Cooperare din cadrul Ambasadei Republicii Slovace la Chișinău a menționat: „Mă bucur că sprijinul financiar al SlovakAid și colaborarea organizațiilor partenere INEKO și IDIS Viitorul aduce rezultate pozitive sub forma unor premii pentru cele mai deschise autorități publice locale. Multe mulțumiri aparțin și municipalităților, care fac parte din proiect și au încercat să fie mai transparente pentru nevoile cetățenilor lor. Fie ca autoritățile cele mai deschise să devină în viitor, un model pentru celelalte localități din Moldova”.
„Scopul inițiativei noastre a fost să îmbunătățim nivelul de deschidere a autorităților față de cetățeni și după trei ani putem observa un progres semnificativ în acest sens, ceea ce reprezintă un semn bun. Sunt fericit să văd că rezultatele monitorizării transparenței locale în Moldova sunt pozitive și autoritățile au devenit mai transparente. Obiectivul eforturilor noastre este să avem o democrație calitativă în Moldova prin responsabilizarea cetățenilor și informarea lor corectă despre transparență și sustenabilitatea financiară a guvernelor locale”, a spus directorul INEKO, Peter Golias, prezent la eveniment.
Cele 60 de localități (40 de orașe și 20 cele mai mari sate/comune) și 32 de consilii raionale au fost evaluate în baza următoarelor nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea în procesul decizional, procesul bugetar, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale și investițiile raionale. Punctajul maxim pentru administrația unui autorități publice locale constituie 100 de puncte. Astfel, cele mai transparente localități sunt municipiul Bălți (82 de puncte), orașul Cimișlia (62 puncte) șimunicipiul Cahul (62 puncte). La rândul său, cele mai transparente autorități publice locale de nivelul II sunt consiliile raionale din Strășeni (78 de puncte), Fălești (64 de puncte) și Cahul (58 de puncte).
Pe parcursul celor trei ani de monitorizare, administrațiilor publice locale și raionale au evoluat în ce privește deschiderea acestora către cetățeni. Cel mai mult a urcat în clasament municipiul Strășeni, urmat de orașul Sângerei, satul Cărpineni și orașul Ialoveni. Astfel, din 2016 și până în prezent, a crescut media generală de transparență cu 4,87 puncte procentuale pentru administrațiile publice locale de nivelul I și 7,34 puncte procentuale pentru administrațiile publice locale de nivelul II. Deși media generală pentru localități este de 23,55% din 100 maxim posibile, iar media generală pentru raioane este de 37,28%, marea majoritate a autorităților publice locale de nivelul I și II și-au îmbunătățit în continuu nivelul de transparență, fapt ce a dus la acumularea unui punctaj mai mare și ocuparea unui loc mai bun în comparație cu anii precedenți. Printre exemplele pozitive evidențiem municipiul Bălți, care ocupă prima poziție doi ani la rând, cu o medie peste 80% (A+), municipiul Strășeni, care are cel mai mare progres în punctaj (+50,2 puncte) și în clasament (+39 locuri). La nivel de raioane este vorba de raionul Strășeni, care ocupă prima poziție doi ani la rând cu o medie peste 78% în 2018 (A), iar raionul Cahul a avut cea mai mare ascensiune în 2018 (+46,6 puncte) și a urcat pe locul III în clasament (+26 locuri), se arată în raportul de monitorizare a activității administrațiilor publice locale în ce privește deschiderea față de cetățeni.
„Autoritățile publice locale din Moldova au devenit mai deschise în ultimul timp și au început să utilizeze tot mai mult paginile web pentru a aduce la cunoștință cetățenilor informațiile de interes public. Totodată, clasamentul din 2018 constată primul exemplu de elaborare și publicare pe web a Codului de etică pentru aleșii locali și cu toate că în Moldova nu este obligatoriu, trei administrații locale și o administrație raională publică contractele de achiziții pe pagina lor oficială”, este de părere Viorel Pârvan, autorul raportului de transparență.
Potrivit clasamentului, cele mai bune exemple de respectare a accesului la informație este Primăria orașului Cimișlia (97 de puncte) și Consiliul raional Sângerei (94 puncte). La capitolul participarea în procesul decizional, municipiul Bălți și Consiliul raional Strășeni își păstrează, în ultimii ani, prima poziție. În ceea ce privește achizițiile publice, majoritatea autorităților (29 de localități și 9 raioane) publică anunțurile de participare la achizițiile publice, și mai puțin rezultatele achizițiilor. Totodată, deși este important ca autoritățile să publice contractele de achiziții publice pe paginile lor web ca și societatea civilă să le poată monitoriza, acest lucru nu este făcut. Respectiv doar pe pagina web a municipiului Bălți, a satelor Costești, Varnița, dar și a Consiliului raional Strășeni găsim contractele de achiziții publice.
Ce ține de transparența bugetară, 34 de autorități locale de nivelul I și 27 de raioane au publicat pe web bugetul pe anul 2018. Studiul mai scoate în evidență faptul că deși 24 de primării au făcut public pe pagina web CV-ul primarului, declarațiile de avere și interese personale ale primarului, viceprimarilor și a funcționarilor publice sunt publicate doar pe pagina web a primăriilor din municipiul Cahul și din orașul Cimișlia. În cazul autorităților raionale, Consiliul raional Râșcani este unicul raion care are publicat pe pagina web Codul de etică pentru aleșii locali.
Clasamentul celor mai transparente autorități publice locale mai arată că 58 de primării și 30 de consilii raionale nu au făcut publice prin intermediul paginii web rezultatele funcţiile publice vacante în 2017 și doar primăriile din municipiul Bălți, primăria Călărași și Consiliile raionale din Strășeni și Sângerei au făcut acest lucru.
Alte capitole analizate sunt „serviciile publice” și „investițiile, întreprinderi municipale și participarea în societățile comerciale”. Astfel, Primăria municipiului Bălți și Consiliul raional Fălești reprezintă cele mai bune exemple de accesibilitate pentru populație la informațiile despre serviciile sociale. De asemenea, doar 13 primării și două consilii raionale publică pe web informațiile privind programele şi proiectele, ale căror beneficiari sau executanţi sunt. La nivel raional, doar administrația raionului Fălești a publicat pe web CV-ul conducătorilor întreprinderilor municipale.
Topul celor mai transparente autorități publice locale din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise www.localtransparency.viitorul.org.
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Promovarea transparenței și sustenabilității financiare a politicilor regionale, a întreprinderilor de stat și a autorităților locale din Republica Moldova”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și are ca scop îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Moldova prin transferul de know-how din proiectele similare implementate cu succes în Slovacia.
Sursa info și foto: http://localtransparency.viitorul.org
http://www.viitorul.org/ro