[vc_row css=”.vc_custom_1503962851970{margin-bottom: 30px !important;}”][vc_column][trx_content][trx_title type=”3″ align=”left” color=”#000000″ top=”small”]Aşezarea geografică[/trx_title][vc_column_text css=”.vc_custom_1507041884333{padding-top: 30px !important;padding-right: 20px !important;padding-bottom: 30px !important;padding-left: 20px !important;background-color: #ffffff !important;}”]
Costești este o localitate din Raionul Ialoveni, situată la latitudinea 46.8677, longitudinea 28.7686 și altitudinea de 49 metri față de nivelul mării.
Conform situației demografice și numărului preliminar al populației prezente pe unele grupe de vârstă, la 01.01.2015, satul Costești număra 12068 locuitori.
Satul are o suprafaţă de circa 738,89 m.p/ha. Localitatea este poziționată la o distanță de 7 km de centrul raional Ialoveni, 17 km de capitala RM. Suprafața totală ocupată de domeniile satului este de circa 6913,08 ha, iar suprafața totală a terenurilor localității constituie 7651,97 ha. Distanţa directă până la or. Ialoveni este de 7 km, iar până la mun. Chişinău este de 17 km.
Vara este călduroasă şi îndelungată, cu temperatura medie a lunii iulie +22°C, iarna este blândă, cu temperatura medie în luna ianuarie de —7°C.
Reţeaua de drumuri publice are o lungime de 650 km, inclusiv- 15 km – drumuri naţionale. 
Pe teritoriul satului curge râul Botna – râu de importanţă naţională.
Satul Costești este traversat de către drumul de interes local L465, cu acces direct spre centrul raional (Ialoveni), prin conexiune cu drumul național R3 (Chișinău-Hânești). Localitatea se învecinează la Sud cu Satul Hansca, la Nord cu orașul Ialoveni și satul Mileștii Mici , la Sud- Vest cu satul Zîmbreni, iar la Sud-Est cu satul Pojăreni.
Satul Costești a fost menționat documentar în anul 1573, se spune că Ioan Vodă cel Cumplit întărește Preotului Toader din Lăpușna o jumătate din satul Costești , partea de sus cu heleșteul și moara Botna cumpărată de la Tudosia, fata Anușcăi, nepoata lui Drăgan Armaș, cu 800 zloți tătărești.
Cu timpul satul Costești și-a lărgit hotarele și au apărut noi denumiri de mahale. Din cele relatate Costache Răzeșul a fost acela care și-a durat prima casă în sat, el și-a ridicat-o într-o poiană din pădure, lîngă un izvor numit “Ochiul”. De aceea cea mai veche mahala din sat se socoate Poiana. Vecină cu Poiana e mahalaua numită “Huțuleuca”, se numește așa, fiindcă aici încă din vremuri de 
demult, s-au așezat cu traiul câteva familii de “huțuli”. În apropiere de Poiana, peste pârăul “Rîpa Satului”, se întinde în prezent pe un deal o mahala mare, numită “Mahala Popii”. Se numește așa, fiindcă în această mahala s-a așezat cu traiul primul popă din sat, iar urmașii lui au trăit și trăiesc și azi tot aici. “Piscul Maricăi”, se numește așa fiindcă pe acest pisc, care e cel mai înalt, se așezase cu traiul o văduvă frumoasă, fără copii, pe care adeseori o vizitau seara bărbați, o chema Marica. O altă mahala a satului se numește “Movila”, denumirea i se trage din timpul războaielor ruso-turce. Cică în unul din aceste războaie un “Pașă” turc, avînd nevoie să vegheze de la distanță unde se află armatele ruse, la ce depărtare, a ordonat să fie mânați toți locuitorii satului: bărbați, femei, copii pentru a înălța în grabă o ridicătură de pămînt – un punct de observație. Bărbații cărau pământul de pe șes spre vârf cu sacii, cu coșurile, femeile cu pestelcile și astfel au înălțat un deal înalt numit “Movila turcilor” în prezent numit “Movila” .
Nu există date istorice despre celelalte mahale dar denumirile lor sînt următoarele : Gîrla, Furnicarul, Deal la mori, Durduc. Pentru prima dată “Gîrlea” sau “Gîrla” este amintită într-un document ce se referă la anul 1724, 22 noiembrie. Un alt document, ce se referă la anul 1731, 25 mai, informează că vornicul Mihaci din satul Gîrlea e martor la o hotărnicie a moșiei de acolo. Întemeietori ai satului Gîrlea se socot Costachi și Hașul Cegolea. Denumirea Gîrlei se trage de la Gîrlă, ceea ce înseamnă baltă.[/vc_column_text][/trx_content][/vc_column][/vc_row]