La finele săptămînii trecute, incinta bibliotecii publice din satul Costești, Ialoveni, a devenit neîncăpătoare pentru amintirile persoanelor care au supraviețuit deportărilor staliniste, dar și pentru impresiile tinerei generații, care încă mai are posibilitatea să ia lecții ”vii” de istorie. La discuția publică au venit supraviețuitori ai gulag-urilor staliniste din satele Costești și Pojăreni, profesori de istorie cu discipolii săi și localnici din Costești. Varvara-Valentina Corcodel și-a prezentat ultima lucrare cu amintirile deportaților – ”Cristale de memorie”.
Tonul discuției a fost dat de reportajul TV realizat de jurnalista Maria Șveț, de la Reporter de Gardă – ”Lecția deportărilor pentru patru generații de învățători”, care a reflectat istoria unei familii de pedagogi din satul Pojăreni, deportate în Siberia. Alte trei generații – descendente ale familiei Domnica și Ilie Tătaru, au continuat tradiția și au devenit și ei pedagogi: fiica Elena – profesoară de biologie și chimie în Pojăreni, fiul mai mare – pedagog în Siberia. Nepoții și strănepoții au luat și ei această cale, doar că ei activează în Uniunea Europeană.
”Scopul proiecției video este de a vă ajuta să înțelegeți mai bine în ce constă meseria unui jurnalist TV, de a vă dezvolta capacitățile de gîndire critică și nu în ultimul rînd de a vă provoca la discuție. La tema deportărilor s-au făcut numeroase materiale și investigații pe parcursul anilor, dar Maria a știut să găsească acel unghi original de
abordare, prin prisma generațiilor ce au urmat”, a menționat coordonatorul programului media al IREX Europa, Daniela Galai.
Elevele Andreea Terenti și Ana Burdujanu de la Liceului Teoretic Olimp din Costești au recitat „Balada celor deportaţi” scrisă de poetul Grigore Vieru.
Varvara-Valentina Corcodel din satul Ulmu, Ialoveni a prezentat ultima sa lucrare”Cristale de memorie”, ce cuprinde o culegere de mărturii ale deportaților și rudelor acestora, ale oamenilor de rând, dar și povestiri despre unele personalități care au trecut prin calvarul Gulagului. Cu această carte autoarea intenționează să rupă tăcerea, pentru a-i reabilita pe deplin pe suferinzii deportărilor și să atragă atenția generațiilor mai tinere asupra acestor evenimente tragice, pentru a evita în viitor repetarea unor scenarii similare.
Marcați de cele relatate de dna Corcodel, cei prezenți au intervenit în discuție, depănând amintiri legate de noaptea deportărilor și despre perioada petrecută pe pământurile înghețate ale Siberiei.
Parascovia Carp din Costești a povestit despre familia sa care a fost deportată, iar la întoarcerea în țară și în sat au aflat că toată averea le-a fost confiscată. Au urmat multe alte piedici puse de conducere, doar pentru că fusese deportată.
”Tineretul trebuie să cunoască despre aceste evenimente tragice , aceasta e istoria, noi am trecut prin toate acestea și deja știm, dar ei trebuie să învețe”, a menționat d-na Elena.
Un alt costeștean ce a a vut de suferit este Ion Mereacre. La cei 80 de ani ai săi, el ține minte, ca și cînd s-ar fi
întâmplat ieri, calvarul prin care a trecut el și familia sa. ” Nu doresc nici puiului de șarpe să treacă prin ce am trecut noi. Familia noastră din nouă persoane de asemenea a fost deportată.”- a menționat el, după ce a încercat să mai descrețească frunțile celor apăsați de amintirile negre cu o întâmplare mai hazlie, pe care a trăit-o în Siberia.
”Tinerii nu au posibilitatea să învețe în profunzime despre teroarea deportărilor pe băncile școlii. Manualele oferă informație seacă și foarte puțină. Astfel, interesul elevilor pentru această problemă se stinge” – a menționat șeful secției de cultură din Ialoveni, Tudor Grigoriță.
Unii tineri și-au exprimat opinia asupra acestui subiect. „E adevărat că cel puțin la liceu este puțină informație 
despre acest subiect. Ar trebui să fie mai mult lucru experimental, inclusiv la lecții să se practice interviurile cu persoanele deportate, ca tinerii să cunoască nu doar din carte ce s-a întîmplat în trecutul nu foarte îndepărtat”.
La final, Valentina Corcodel a propus păstrarea unui moment de reculegere în memoria celor 10 persoane decedate în intervalul de timp de la începerea redactării cărţii până la scoaterea acesteia de sub tipar. Ea le-a oferit cîte o carte consătenilor care au participat la acest eveniment și care au trăit pe viu istoria deportărilor.
”A fost o lecție de suflet pentru noi, care ne face să avem o nouă viziune asupra acestei drame istorice”- a menționat Alina Bivol, participantă la eveniment.
În încheiere, d-na primar Natalia Petrea și șefa bibliotecii gazdă, Maria Borta, au menționat că asemenea discuții 
sunt foarte utile, întrucît îi încurajează pe oameni să interacționeze, să afle mai multe lucruri și să-și creeze o opinie proprie despre cele expuse.
Evenimentul a fost organizat în cadrul programului ”Consolidarea presei independente și a educației mediatice”, implementat de IREX Europa, în parteneriat cu Novateca și cu Biblioteca publică din s. Costești, Ialoveni.