Cele mai bune practici implementate de autoritățile publice locale din Moldova în 2015 și 2016 au fost premiate pe 19 decembrie în cadrul unei ceremonii naționale. Evenimentul a fost organizat de IDIS „Viitorul”, în cadrul Programului bunelor practici, care este implementat cu suportul financiar al Consiliului Europei.
Ceremonia națională de premiere, care a adunat peste 100 de invitați, a fost o ocazie perfectă pentru toate 
autorităţile publice locale de a comunica publicului larg realizările lor de succes şi de a asigura durabilitatea acestor iniţiative prin schimbul de cunoştinţe, abilităţi şi experienţe. Satul Costești a aplicat cu buna practică de creare a centrului pentru persoane în etate ”Speranța” în colaborare cu AO Alternativa. Astfel concurînd alături de zeci de primării, Primăria Costești a cîștigat locul II, trofeu, diplomă și premiu din partea organizatorilor. Amintim că centrul comunitar pentru bătrîni a fost creat în anul 2016 cu suportul Fundației Est-Europene, serviciile căruia s-au extins pe parcursul anului 2017.
„Sunt 12 ani de când institutul nostru a început această tradiție de identificare și promovare a celor mai bune semne de progres al nivel local. Suntem bucuroși că am putut avansa cu suportul Consiliului Europei, dar și a primarilor și liderilor de comunități care au demonstrat că au o motivație puternică să servească interesului 
public. Primarii au cea mai mare încredere din toate instituțiile publice conform sondajelor, iar asta înseamnă că în Moldova încă mai există instituții durabile față de care cetățenii au așteptări mari”, a menționat directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, în deschiderea Ceremoniei Naționale de Premiere a Celor Mai Bune Practici.
La rândul său, Eva Gutjahr, Șef adjunct al Oficiul Consiliului Europei în Moldova a menționat: „Consiliul Europei atribuie importanță specială democrației locale și mă bucur mult că organizația noastră contribuie activ la identificarea, aprecierea, promovarea și diseminarea celor mai bune practici pentru a îmbunătăți eficiența guvernării locale. Implementarea practicilor inovative este o sarcină solicitantă, dar e o sarcină care aduce multă satisfacție. Și după cum spune Carta europeană a autonomiei locale, responsabilitățile publice vor fi exercitate, de preferință de acele autorități care sunt cele mai apropiate de cetățeni. Așadar, deja depinde de aleșii locali să își exercite autoritatea în cel mai sustenabil mod pentru a satisface necesitățile cetățenilor în fața cărora sunt responsabili”.
Și Valentin Guznac, Secretarul General Adjunct al Guvernului a subliniat rolul pe care îl joacă autoritățile locale: „Prin acțiunile, rezultatele obținute, proiectele și bunele practici implementate, primarii demonstrează că sunt lideri în comunitățile lor și că au capacități împreună cu echipele de consiliei să realizeze lucruri frumoase pentru satele și orașele din țară. Este complicat de a crea o idee și de a veni cu o inițiativă, iar dacă echipa locală reușește să identifica oportunități ca această idee să devină reală, autoritățile publice locale au șanse mari să realizeze proiectele și programele cu care au venit în fața electoratului”.
„Programul bunelor practici reprezintă o platformă minunată care încurajează autoritățile publice locale, iar prin intermediu acestei platforme putem învăța unii de la alții, găsi soluții la multe probleme și putem replica inițiativele colegilor în comunitățile noastre. Avem în țară primari ingenioși și puternici care vin cu inițiative frumoase și rezolvă problemele comunitățile noastre implicând familiile și rudele pentru a face față cerințelor din 
partea locuitorilor. Iar aceste bune practici merită să fie apreciate la un nivel mai înalt. Țin să vă încurajez și să fim uniți pentru a aduce cât mai multă schimbare, dar pentru asta, avem nevoie de reforme democratice, de descentralizare și consolidarea autonomiei locale. Reprezentanții autorităților locale din Moldova au nevoie de o salarizare adecvată, de respect din partea cetățenilor și a autorităților centrale”, a susținut președintele CALM, Tatiana Badan.
Autoritățile publice locale din țară au participat în acest an la patru categorii ale competiției bunelor practici și anume: 1. Transparența guvernării locale – premisă pentru creșterea încrederii cetățenilor în administrație; 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Moștenirea cultural-istorică, resursă pentru revitalizarea comunității; 4. Servicii publice de calitate în sprijinul cetățenilor. Scopul Programului bunelor practici este acela de a identifica și disemina inițiativele originale din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.
În cadrul Ceremoniei naționale de premiere a celor mai bune practici în administrația publică locală au fost decernate 22 certificate de participare, 14 mențiuni, zece premii de gradul III, zece premii de gradul II și cinci premii de gradul I și șapte premii speciale pentru cele mai bune practici implementate de administrațiile publice locale în perioada 2015-2016. Autoritățile câștigătoare s-au ales cu trofee și diplome, iar restul participanților, cu certificate.
Astfel, au fost acordate următoarele premii:
Secțiunea: Transparența guvernării locale – premisă pentru creșterea încrederii cetățenilor în administrație
Premiul I – primăria satului Bravicea (raionul Călărași) pentru editarea ziarului comunitar „Curierul de Bravicea”
Premiul II – primăria comunei Ruseștii Noi (raionul Ialoveni) pentru studierea limbii engleze cu ajutorul voluntarei de la Corpul Păcii, Deborah Sasek
Premiul III – primăria comunei Vinogradovca (raionul Taraclia) pentru defășurarea Zilei diasporei în anul 2016
Secțiunea: Dezvoltare locală prin implicare comunitară
Premiul special: primăria satului Taraclia (raionul Căușeni) pentru mobilizarea comunității în transformarea
gunoiștii într-o pădure tânără cu 2 000 de copaci-frasini, arțari și salcâmi
Premiul I – primăria satului Selemet (raionul Cimișlia) pentru implicarea băștinașilor la dezvoltarea locală și primăria comunei Sipoteni (raionul Călărași) pentru Serviciul de salvatori și pompieri voluntari
Premiul II – primăria municipiului Bălți (proiectul bugetului civic), primăria municipiului Edineț pentru spălătoria socială și orașul Telenești pentru dezvoltarea serviciilor moderne la biblioteca raională „Vasile Alecsandri”
Premiul III – primăria comunei Calfa (raionul Anenii Noi), primăria orașului Călărași, primăria Gura Galbenei din raionul Cimișlia pentru întreprinderea intercomunitară și comuna Lozova (raionul Strășeni)
Secțiunea: Moștenirea cultural-istorică, resursă pentru revitalizarea comunității
Premiul special: primăria comunei Zaim (raionul Căușeni) pentru unicul festival dedicat puieților de pomi fructiferi și materialului săditor pomicol „Copăcel”
Premiul I – primăria municipiului Chișinău pentru Concursul naţional de creaţie literară pentru elevi „Scrisoare mamei”
Premiul II – primăriile din următoarele localități: Chișcăreni (raionul Sângerei), Hăsnășenii Mari (raionul Drochia)
și Vișniovca (raionul Cantemir)
Premiul III – primăria satului Carahasani din raionul Ștefan Vodă pentru promovarea portului național și primăria satului Slobozia Mare (raionul Cahul) pentru colindatatul în ceata bărbătească
Secțiunea: Servicii publice de calitate în sprijinul cetățenilor
Premii speciale: primăria satului Băxani (raionul Soroca) pentru pâinea socială oferită persoanelor nevoiașe, primăria municipiului Chișinău pentru asamblarea troleibuzelor, primăria comunei Ciorești (raionul Nisporeni) și primăria satului Selemet pentru organizarea taberei de vară dedicată copiilor din diasporă
Premiul I – primăria comunei Cărpineni din raionul Hâncești pentru proiectul de compostare a deșeurilor biodegradabile
Premiul II – primăria satului Budești pentru serviciile de frizerie socială, primăria municipiului Chișinău pentru proiectul de alimentație: „Bufetul suedez” și satul Costești din raionul Ialoveni pentru centrul comunitar „Speranța”
Premiul III – primăria satului Copceac (UTAG), primăria orașului Vulcănești și primăria comunei Zagarancea din raionul Ungheni
De asemenea, în cadrul evenimentului de premiere un premiu special a fost oferit jurnalistei de la TRM, Tatiana Balan, care a promovat activ cele mai bune practici în reportajele radio realizate.
La ediţia 2015 – 2016 a Programului Bunelor Practici au participat în competiție 104 bune practici din 64 de autorități publice locale. În ceea ce privește regiunile, bunele practici au fost depuse din 25 de raioane ale țării și trei municipii: Chișinău, Bălți și Comrat. Astfel, din regiunea de Centru au fost depuse 45 de bune practici din 24 de comunități; 33 de bune practici au fost depuse din regiunea de Sud și 26 bune practici din 19 localități au fost implementate în regiunea de Nord a țării.
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova este implementat de către IDIS „Viitorul”, cu suportul financiar al Consiliul Europei. Programul are scopul de a identifica, valorifica și disemina bunele practici printre autorităţile publice locale din Republica Moldova, contribuind astfel la eficientizarea guvernării locale.
Sursa: www.viitorul.org