Ion POPUȘOI

#biologie

A identificat patogeneza bolilor micotice şi modurile de combatere a lor la viţa-de-vie, culturile pomicole, culturile de câmp şi legumicole; A identificat speciile şi tulpinile de ciuperci şi a elaborat, pe baza lor, preparate pentru combaterea anumitor dăunători şi boli: Verticilin, Micaf, Gliocladin, Coniotirin, Trichodermin, Nematofagin.

He identified the pathogenesis of mycotic diseases and methods for combating them in grapevine, fruit crops, field crops and vegetable crops. He identified fungal species and strains and developed preparations for combating specific pests and diseases: “Verticilin”, “Micaf”, “Gliocladin”, “Coniotirin”, “Trichodermin”, “Nematofagin”.

Он определил патогенез микотических заболеваний и методы борьбы с ними у виноградной лозы, плодовых культур, полевых и овощных культур. Он выявил виды и штаммы грибов и разработал препараты для борьбы с вредителями и болезнями: «Verticilin» («Вертициллин»), «Micaf» («Микаф»), «Gliocladin» («Глиокладин»), «Coniotirin» («Кониотирин»), «Trichodermin» («Триходермин»), «Nematofagin» («Нематофагин»).

Procesul ascensiunii a început încă în anul 1955, când este desemnat de către administraţia Universităţii de Stat din Moldova în funcţia de director al Staţiunii Agrobiologice. Peste patru ani, în 1959, este încadrat în calitate de colaborator ştiinţifi c superior la Academia de Ştiinţe a Moldovei, instituţie cu care Ion Popuşoi şi-a identifi cat personalitatea complexă până la ora actuală. Generator de idei şi concepţii, în 1964 devine director al Institutului de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor al AŞM, inclusiv în anii 1974, 1992, 2003, în total, deţinând funcţia de director de cinci ori. Concomitent, este şef al Laboratorului de Fitopatologie şi Micologie al AŞM pe parcursul a 51 ani. Din 2006 şi până în prezent continuă să se afl e la timona Laboratorului de Fitopatologie, unde deţine şi onorabilul titlu de consultant ştiinţifi c. În scopul asigurării securităţii ecologice şi al intensifi cării măsurilor întreprinse în domeniul protecţiei plantelor, în 1969, la Chişinău a fost creat Institutul de Protecţie Biologică a Plantelor – unica instituţie de profi l nu doar în URSS, ci în Europa. Pentru a asigura buna funcţionare a acestuia urmau să fi e încadraţi specialişti de valoare din diverse centre ştiinţifi ce din Uniunea Sovietică. Cu teza de doctor habilitat susţinută şi monografi i apreciate la înalta lor valoare în fostele republici sovietice, dar şi peste hotare – Franţa, Germania, Iran – în 1974, dr.hab. Ion Popuşoi este propus de Academia Agricolă din Moscova în funcţia de director al Institutului de Protecţie Biologică a Plantelor. Aici s-a afi rmat cu toată puterea spiritului său reformator şi energia mobilizatoare. În cadrul Institutului organizează Laboratorul de Trichogramma, care activează până în anul 2002 ca subdiviziune separată, înregistrând succese remarcabile în domeniu. Pentru cercetările în condiţii de câmp, drept bază experimentală a Institutului a fost oferită gospodăria „Băcioi”. În scurt timp, Institutul a fost completat cu colaboratori ştiinţifi ci de performanţă, dotat cu utilaj modern necesar. În scopul promovării rezultatelor ştiinţifi ce obţinute în domeniul protecţiei biologice a plantelor, în cadrul instituţiei a fost organizat un muzeu, care era vizitat de specialişti din domeniu din diverse ţări. Lichidarea, în 1992, a gospodăriei „Băcioi”, inclusiv a utilajului agricol, a creat însă mari difi cultăţi în calea realizării lucrărilor tehnologice. Înţelegând rolul bazei experimentale, acad. Ion Popuşoi depune eforturi susţinute pentru organizarea unei noi baze experimentale, asigurând-o cu utilaj agricol necesar. Pe parcursul activităţii sale acad. Popuşoi a coordonat şi a participat activ la organizarea cercetărilor ştiinţifi ce şi implementarea rezultatelor obţinute în economia naţională, un rol deosebit ocupând cercetările ştiinţifi ce în domeniul studierii microorganismelor şi selectarea suşelor cu o perspectivă de utilizare în combaterea agenţilor patogeni, dăunătorilor şi buruienelor la culturile agricole. În baza acestora a fost elaborată tehnologia de fabricare în condiţii de laborator a produselor biologice ca Trihodermina, Gliocladina, Nematotogina, Conoterina şi utilizarea lor contra bolilor culturilor de seră şi câmp deschis, o bună parte din ele fi ind incluse în Registrul de Stat. Recunoaşterea meritelor peste hotare Susţine şi teza de doctor habilitat, iar prin palmaresul impresionant de realizări, recunoscute de personalităţi notorii şi valoroase atât din ţară, cât şi de peste hotare, Ion Popuşoi reuşeşte să promoveze imaginea republicii pe arena internaţională. Astfel, în 1965 devine membru corespondent al AŞM, iar şase ani mai târziu obţine titlul de academician al AŞM. În 1972 este ales să reprezinte ţara la Paris, în cadrul grupului de lucru internaţional în domeniul fi topatologiei, drept pentru care, în 1980, i se conferă Diploma de Recunoştinţă a Organizaţiei Internaţionale de Pomicultură de la Haga. La solicitarea autorităţilor din Iran, în 1996, acad. Ion Popuşoi a fost invitat să conducă un grup de lucru, din componenţa căruia făceau parte şi cinci colaboratori ştiinţifi ci de la Institutul de Protecţie Biologică a Plantelor a AŞM. Grupul avea drept sarcină organizarea cercetărilor şi producerii substanţelor biologice active în cadrul unei instituţii similare din Teheran. Cercetările au durat aproape un an şi rezultatele nu s-au lăsat mult aşteptate, acad. Ion Popuşoi fi ind decorat, în 1997, cu Medalia de Aur a Republicii Islamice Iran.

Monografi i şi indicaţii metodice Mai mult ca orice vorbesc însă cele peste 250 de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv 14 monografi i, 5 brevete de invenţii, recordurile personale ştiinţifi ce fi ind completate cu indicaţii metodice, începând cu anul 1950 şi până în 2010, dintre care merită a fi menţionate: „Cauzele ofi lirii pomilor din speciile de sâmburoase în URSS” (1970); „Microfl ora pomilor fructiferi din URSS” (1971); „Jurnalul ştiinţifi c al Laboratorului de Fitopatologie privind bolile infecţioase a plantelor agricole în Moldova (8 volume) (1962- 1977); „Organismele fi topatogene ale culturilor eterice şi aromatice în Moldova” (1988); „Microfl ora viţei de vie (sumar mondial); (menţionate cu premiu AŞM), (1989); „Verticilioza pomilor din speciile de sâmburoase şi măsurile de combatere a ei în Moldova” (1991); „Microfl ora şi principalele boli la culturile legumicole din Moldova” (1991); „Microfl ora Fungi imperfecte a varietăţilor de arbori şi arbuşti în URSS” (1992) etc. Lista impresionantă de monografi i este îmbogăţită an de an cu circa 30 de indicaţii metodice şi recomandări valoroase pentru implementare în domeniul protecţiei culturilor agricole (tutun, tomate, fl oarea soarelui, pomi fructiferi, legume, culturi cerealiere, viţa de vie); „Microfl ora viţei de vie în Moldova” (1983) etc. De asemenea, au fost elaborate metode chimice, biologice şi de protecţie integrată a principalelor boli la culturile agricole din Moldova (cerealiere, tehnice, legumicole, pomicole, eterooleaginoase, viţa de vie). A fost identifi cată patogeneza bolilor micotice şi modurile de combatere a lor la viţa de vie, culturile pomicole, culturile de câmp şi legumicole; izolate şi identifi cate speciile şi tulpinile de ciuperci şi elaborate, pe baza lor, preparate pentru combaterea anumitor dăunători şi boli: (Verticilin, Micaf, Gliocladin, Coniotirin, Trichodermin, Nematofagin). Tot la acest capitol se înscrie depistarea şi identifi carea, pentru prima dată în pepinierele Republicii Moldova, a unei boli noi la puieţii de prăsad, atacaţi de ciuperca Phomopsis mali Robertis şi o boală nouă foarte periculoasă la fl oarea soarelui – mana. De asemenea, în 1951-1971 au fost determinate şi descrise peste 5 000 de specii de ciuperci microscopice, saprofi te şi patogene. Pregătirea cadrelor – prioritatea savantului Pregătirea cadrelor ştiinţifi ce de o înaltă ţinută academică dintotdeauna a constituit o prioritate pentru Academie, savantul Ion Popuşoi atribuind problemei în cauză un rol defi nitoriu atunci când e vorba de progresul ştiinţifi c. Pornind de la această idee, organizează Laboratorul de Trichogramma, cu accent pe pregătirea cadrelor, în acest scop fi ind pregătiţi trei doctori. Concomitent, acad. Popuşoi invită de la Moscova o mare somitate ştiinţifi că, dr.hab. Larisa Tarasevici, care organizează, pentru prima dată în Republica Moldova, cercetările Baculoviruşilor in vitro – o nouă direcţie valorifi cată în cadrul Institutului de Protecţie a Plantelor şi în prezent. Mai mult, în 1953, acad. Popuşoi a iniţiat o direcţie nouă de cercetare în domeniul micologiei, care includea şi pregătirea cadrelor tinere în acest domeniu, proces care continuă până astăzi. Astfel, au fost pregătişi 17 doctoranzi, dintre care 13 au susţinut cu succes tezele de doctor, care activează până în prezent în cadrul Institutului de Protecţie a Plantelor al AŞM.

(asm.md)

 

Ion POPUȘOI – EN

He identified the pathogenesis of mycotic diseases and methods for combating them in grapevine, fruit crops, field crops and vegetable crops. He identified fungal species and strains and developed preparations for combating specific pests and diseases: “Verticilin”, “Micaf”, “Gliocladin”, “Coniotirin”, “Trichodermin”, “Nematofagin”.

The ascent of Ion Popuşoi began in 1955 when he was appointed Director of the Agrobiological Station by the administration of the State University of Moldova. Four years later, in 1959, he joined the Academy of Sciences of Moldova (ASM) as a senior scientific researcher, an institution with which he has identified his complex professional persona to this day. A generator of ideas and concepts, he became Director of the ASM Institute of Plant Physiology and Biochemistry in 1964, eventually holding the position of director five times (including in 1974, 1992, and 2003). Simultaneously, he served as Head of the ASM Laboratory of Phytopathology and Mycology for 51 years. Since 2006, he has continued to lead the Laboratory of Phytopathology, where he also holds the honorable title of scientific consultant.

To ensure ecological security and intensify efforts in plant protection, the Institute of Biological Plant Protection was created in Chisinau in 1969—the only institution of its kind not only in the USSR but in Europe. To ensure its success, valuable specialists were recruited from various scientific centers across the Soviet Union. With his habilitated doctor thesis defended and monographs highly acclaimed in former Soviet republics and abroad—France, Germany, Iran—Dr. Hab. Ion Popuşoi was proposed by the Moscow Agricultural Academy for the position of Director of the Institute of Biological Plant Protection in 1974. There, he fully asserted his reformist spirit and mobilizing energy. Within the Institute, he organized the Trichogramma Laboratory, which operated as a separate subdivision until 2002, achieving remarkable success in the field. For field research, the „Băcioi” farm was provided as an experimental base. In a short time, the Institute was staffed with high-performing researchers and equipped with modern technology. To promote the scientific results obtained in biological plant protection, a museum was organized at the institution, which was visited by specialists from various countries. The liquidation of the „Băcioi” farm in 1992, including its agricultural equipment, created significant difficulties for technological work. Understanding the role of the experimental base, Acad. Ion Popuşoi made sustained efforts to organize a new one, ensuring it was equipped with the necessary machinery.

Throughout his career, Acad. Popuşoi coordinated and actively participated in organizing scientific research and implementing results into the national economy. A special role was played by research into microorganisms and the selection of strains for the control of pathogens, pests, and weeds in agricultural crops. Based on this, technologies for laboratory production of biological products such as Trichodermin, Gliocladin, Nematotogin, and Conoterin were developed and used against diseases in greenhouse and open-field crops, many of which were included in the State Register.

International Recognition

Through his impressive record of achievements, recognized by renowned personalities both at home and abroad, Ion Popuşoi has successfully promoted the country’s image on the international stage. In 1965, he became a corresponding member of the ASM, and six years later, he attained the title of Academician of the ASM. In 1972, he was chosen to represent the country in Paris as part of an international working group on phytopathology, for which he was awarded the Certificate of Appreciation by the International Society for Horticultural Science in The Hague in 1980. At the request of Iranian authorities in 1996, Acad. Ion Popuşoi was invited to lead a working group, which included five researchers from the ASM Institute of Biological Plant Protection, to organize research and the production of active biological substances at a similar institution in Tehran. The research lasted nearly a year, and in 1997, Acad. Ion Popuşoi was awarded the Gold Medal of the Islamic Republic of Iran.

Monographs and Methodological Guides

His legacy is evidenced by over 250 scientific works, including 14 monographs and 5 patents. His personal scientific records are complemented by methodological guides published between 1950 and 2010, including: „Causes of Stone Fruit Tree Wilting in the USSR” (1970); „Microflora of Fruit Trees in the USSR” (1971); „Scientific Journal of the Phytopathology Laboratory regarding Infectious Diseases of Agricultural Plants in Moldova” (8 volumes, 1962–1977); „Phytopathogenic Organisms of Essential and Aromatic Crops in Moldova” (1988); „Microflora of Grapevines (World Summary)” (1989); „Verticillium Wilt of Stone Fruit Trees and Control Measures in Moldova” (1991); and „Microflora and Principal Diseases of Vegetable Crops in Moldova” (1991).

Furthermore, he developed chemical, biological, and integrated protection methods for the main agricultural diseases in Moldova. He identified the pathogenesis of mycotic diseases and control methods for grapevines, fruit crops, and field crops. He isolated and identified species and strains of fungi, developing preparations for pest and disease control: Verticilin, Micaf, Gliocladin, Coniotirin, Trichodermin, Nematofagin. Notably, he was the first to detect Phomopsis mali Robertis in Moldovan nurseries and a dangerous new sunflower disease—downy mildew. Between 1951 and 1971, he determined and described over 5,000 species of microscopic fungi.

Training Specialists – A Scientist’s Priority

The training of high-level scientific personnel has always been a priority for the Academy, with Ion Popuşoi attributing a defining role to this issue in scientific progress. Building on this, he organized the Trichogramma Laboratory with a focus on training, resulting in three doctoral graduates. Concurrently, Acad. Popuşoi invited the prominent scientist Dr. Hab. Larisa Tarasevici from Moscow to organize, for the first time in Moldova, in vitro research on Baculoviruses—a new direction still utilized at the Institute of Plant Protection today. Moreover, in 1953, Acad. Popuşoi initiated a new research direction in mycology, including the training of young specialists, a process that continues to this day. Thus, he has mentored 17 doctoral students, 13 of whom successfully defended their theses and continue to work at the ASM Institute of Plant Protection.

(asm.md)

 

 

Ион ПОПУШОЙ – RU

Он определил патогенез микотических заболеваний и методы борьбы с ними у виноградной лозы, плодовых культур, полевых и овощных культур. Он выявил виды и штаммы грибов и разработал препараты для борьбы с вредителями и болезнями: «Verticilin» («Вертициллин»), «Micaf» («Микаф»), «Gliocladin» («Глиокладин»), «Coniotirin» («Кониотирин»), «Trichodermin» («Триходермин»), «Nematofagin» («Нематофагин»).

Восхождение Иона Попушой началось еще в 1955 году, когда администрация Государственного университета Молдовы назначила его директором Агробиологической станции. Спустя четыре года, в 1959-м, он был принят на должность старшего научного сотрудника в Академию наук Молдовы — учреждение, с которым Ион Попушой неразрывно связывал свою многогранную личность на протяжении всей жизни. Будучи генератором идей и концепций, в 1964 году он возглавил Институт физиологии и биохимии растений АНМ, в общей сложности занимая пост директора пять раз (в том числе в 1974, 1992 и 2003 годах). Одновременно с этим он в течение 51 года руководил Лабораторией фитопатологии и микологии АНМ. С 2006 года и по сей день он продолжает руководить Лабораторией фитопатологии, где также носит почетное звание научного консультанта.

В целях обеспечения экологической безопасности и интенсификации мер в области защиты растений в 1969 году в Кишиневе был создан Институт биологической защиты растений — единственное профильное учреждение не только в СССР, но и в Европе. Для обеспечения его эффективной работы были привлечены ценные специалисты из различных научных центров Советского Союза. Имея защищенную докторскую диссертацию и монографии, получившие высокую оценку как в бывших советских республиках, так и за рубежом (Франция, Германия, Иран), в 1974 году доктор хабилитат Ион Попушой был предложен Московской сельскохозяйственной академией на должность директора Института биологической защиты растений. Здесь он в полной мере проявил свой реформаторский дух и мобилизующую энергию. В рамках Института он организовал Лабораторию трихограммы, которая работала как отдельное подразделение до 2002 года, добившись выдающихся успехов. В качестве экспериментальной базы для полевых исследований институту было предоставлено хозяйство «Бэчой». В короткие сроки институт был укомплектован высококлассными научными сотрудниками и оснащен необходимым современным оборудованием. Для популяризации научных достижений в области биологической защиты растений при институте был организован музей, который посещали специалисты из разных стран. Ликвидация в 1992 году хозяйства «Бэчой», включая сельскохозяйственную технику, создала серьезные трудности для ведения работ. Понимая важность экспериментальной базы, академик Ион Попушой приложил значительные усилия для создания новой базы, обеспечив ее необходимой техникой.

На протяжении всей своей деятельности академик Попушой координировал и активно участвовал в организации научных исследований и внедрении их результатов в народное хозяйство. Особую роль сыграли исследования микроорганизмов и селекция штаммов, перспективных для борьбы с патогенами, вредителями и сорняками сельскохозяйственных культур. На их основе была разработана технология лабораторного производства биологических препаратов, таких как «Триходермин», «Глиокладин», «Нематофагин», «Кониотирин», и их применение против болезней тепличных и полевых культур; многие из них были включены в Государственный реестр.

Международное признание

Благодаря впечатляющему списку достижений, признанных видными деятелями как внутри страны, так и за рубежом, Иону Попушою удалось укрепить имидж республики на международной арене. В 1965 году он стал членом-корреспондентом АНМ, а шесть лет спустя получил звание академика АНМ. В 1972 году он был избран представителем страны в Париже в составе международной рабочей группы по фитопатологии, за что в 1980 году был удостоен Почетного диплома Международного общества садоводов в Гааге. По запросу властей Ирана в 1996 году академик Ион Попушой был приглашен возглавить рабочую группу, в состав которой вошли пять научных сотрудников Института биологической защиты растений АНМ. Задачей группы была организация исследований и производства биологически активных веществ в аналогичном учреждении в Тегеране. Исследования длились почти год, и результаты не заставили себя ждать: в 1997 году академик Ион Попушой был награжден Золотой медалью Исламской Республики Иран.

Монографии и методические указания

Огромный вклад ученого подтверждается более чем 250 научными работами, включая 14 монографий, 5 патентов на изобретения, а также множеством методических указаний, изданных в период с 1950 по 2010 год. Среди них стоит отметить: «Причины увядания косточковых пород в СССР» (1970); «Микрофлора плодовых деревьев в СССР» (1971); «Научный журнал Лаборатории фитопатологии об инфекционных болезнях сельскохозяйственных растений в Молдове» (8 томов, 1962–1977); «Фитопатогенные организмы эфиромасличных и ароматических культур в Молдове» (1988); «Микрофлора винограда (мировой обзор)» (отмечено премией АНМ, 1989); «Вертициллез косточковых пород и меры борьбы с ним в Молдове» (1991); «Микрофлора и основные болезни овощных культур в Молдове» (1991); «Микрофлора Fungi imperfecti древесных и кустарниковых пород в СССР» (1992) и др. Впечатляющий список монографий ежегодно пополнялся примерно 30 методическими указаниями и ценными рекомендациями для внедрения в защиту сельскохозяйственных культур (табак, томаты, подсолнечник, плодовые деревья, овощи, зерновые, виноград). Были разработаны химические, биологические и интегрированные методы защиты от основных болезней сельскохозяйственных культур в Молдове. Были выявлены патогенез микозных болезней и способы борьбы с ними; выделены и идентифицированы виды и штаммы грибов, на основе которых были разработаны препараты: «Вертицилин», «Микаф», «Глиокладин», «Кониотирин», «Триходермин», «Нематофагин». Также к числу его заслуг относится выявление и идентификация (впервые в питомниках Республики Молдова) новой болезни саженцев — Phomopsis mali Robertis — и опасной болезни подсолнечника (ложная мучнистая роса). В 1951–1971 годах было определено и описано более 5000 видов микроскопических грибов.

Подготовка кадров — приоритет ученого

Подготовка научных кадров высокой академической квалификации всегда была приоритетом для Академии, и ученый Ион Попушой придавал этому вопросу определяющее значение для научного прогресса. Исходя из этой идеи, он организовал Лабораторию трихограммы с упором на подготовку специалистов, в рамках которой были подготовлены три доктора наук. Одновременно академик Попушой пригласил из Москвы крупного ученого, д.х.н. Ларису Тарасевич, которая впервые в Молдове организовала исследования бакуловирусов in vitro — новое направление, развиваемое в Институте защиты растений и сегодня. Более того, в 1953 году академик Попушой инициировал новое направление исследований в области микологии, включавшее подготовку молодых кадров, что продолжается до сих пор. Всего под его руководством 17 аспирантов подготовили свои работы, 13 из которых успешно защитили диссертации и продолжают работать в Институте защиты растений АНМ.

(asm.md)

 

 

DISTRIBUIE

RAPORTEAZĂ O PROBLEMĂ

Edit Location

Add up to 5 images to create a gallery for this location.